Competență în utilizarea metodelor activ-participative (dezbateri, studii de caz, jocuri de rol), integrarea resurselor TIC (platforme educaționale, prezentări interactive, simulări virtuale), implicarea în activități școlare și extrașcolare (cercuri de elevi, concursuri, olimpiade), utilizarea metodelor moderne de predare și evaluare (evaluare formativă și sumativă, portofolii, proiecte), respectarea planurilor cadru.

Dificultăți în selectarea resurselor digitale de calitate (lipsa experienței în căutare avansată și evaluarea conținutului online), insuficienta adaptare a curriculum-ului la particularitățile elevilor (lipsa abordării diferențiate și individualizării învățării), frecvența redusă a sarcinilor care stimulează creativitatea și gândirea critică, interesul scăzut al elevilor pentru performanță (absenteism, lipsa implicării, rezultate slabe).

Reconfigurarea curriculumului centrat pe competențe cheie (adaptarea la nevoile pieței muncii și cerințele societății), utilizarea gratuită a platformelor educaționale online, politici educaționale pentru prevenirea violenței și abandonului școlar (programe de consiliere și sprijin), interesul elevilor pentru consiliere în carieră și dezvoltare personală (workshop-uri, orientare profesională).

Dezinteresul părinților (lipsa de comunicare, neimplicarea), promovarea mediocrității (lipsa standardelor înalte, tolerarea rezultatelor slabe), necorelarea manualelor cu programele școlare, instabilitatea legislativă a curriculumului, neadoptarea unui comportament de protejare a mediului (lipsa educației ecologice).

Interesul pentru obținerea gradelor didactice. Realizarea planului de școlarizare. Predominarea personalului didactic titular. Relații interpersonale favorabile. Echipă managerială preocupată de creșterea calității. Cadre didactice bine pregătite și dedicate. Participare la cursuri de perfecționare. Existența profesorului psihopedagog.

Rezistența la schimbare a unor cadre didactice în privința digitalizării. Existența cadrelor didactice cu norma dispersată. Elevi cu părinți plecați în străinătate. Absenteismul unor elevi. Bariere de comunicare în relația profesor-elev-părinte. Manifestarea cazurilor de bullying și violență școlară.

Preocuparea pentru publicarea de articole și participarea la simpozioane. Oferta bogată de formare. Existența programelor cu fonduri europene. Activitatea grupului de acțiune antibullying.

Comunicare deficitară între părinți și școală. Creșterea numărului copiilor încredințați terților. Depreciere a statutului profesorului în societate. Posibilitatea creșterii ratei abandonului școlar. Diminuarea populației școlare.

Școala dispune de o bază materială satisfăcătoare, utilizarea corespunzătoare și eficientă a resurselor financiare, asigurarea siguranței fizice și protecției, încadrarea în normele igienico-sanitare, stare fizică bună a bazei tehnico-materiale.

Deteriorarea mobilierului în unele spații de învățământ, deteriorarea grupurilor sanitare, lipsa fondurilor pentru recompensarea performanțelor, slaba implicare a elevilor în păstrarea bazei materiale, deteriorarea sau sustragerea bunurilor unității.

Accesul la calculatoare și imprimante, antrenarea elevilor și părinților în întreținerea școlii, conexiunea la Internet, dotarea cu fond de carte și materiale sportive, burse și programe sociale, existența bazei de date privind populația școlară, oportunități de finanțare extrabugetară.

Lipsa personalului administrativ, finanțarea insuficientă, conștiința morală scăzută a elevilor privind păstrarea spațiilor școlare, sistemul greoi de achiziție a mijloacelor didactice, uzura morală a echipamentelor existente, neînțelegerea conceptului de sustenabilitate.

Colaborarea cu instituții și autorități locale, buna colaborare între coordonatorul pentru proiecte și programe educative cu cadrele didactice și conducerea școlii, diversitatea activităților extrașcolare, colaborarea eficientă cu sindicatul, Inspectoratul Școlar, Primăria, Poliția, încheierea de parteneriate, rezultate foarte bune la concursuri artistice și sportive.

Număr insuficient de parteneriate reale cu agenți economici, lipsa sprijinului specializat pentru elevii cu nevoi speciale, slaba implicare a unor cadre didactice în programe educaționale, număr redus de activități extracurriculare pentru dezvoltarea sensibilității elevilor, slaba implicare a părinților în viața școlii.

Finanțare extrabugetară prin sponsorizări și parteneriate, promovarea imaginii școlii în comunitate, sprijinul Primăriei și Consiliului local, dezvoltarea de colaborări pe plan educațional, accesarea de granturi pentru proiecte de dezvoltare durabilă și mediu.

Slabe inițiative private pentru susținerea actului educațional, interesul scăzut al părinților în problemele școlii, instabilitatea socio-economică a instituțiilor partenere, concurența cu alte unități școlare, situația precară a unor familii, lipsa motivației financiare a cadrelor didactice, neimplementarea proiectelor de sustenabilitate.